Probleme actuale:
- Fonduri insuficiente pentru familiile sărace;
- Slaba implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea zonelor sărace
- Comunicare deficitară între membrii societăţii
- Lipsa locurilor de muncă
- Lipsa titlurilor de proprietate pentru familiile rrome
Propuneri pentru viitor:
- Construirea de locuinţe sociale pentru cei fără adăpost
- Parteneriate între autorităţile locale şi comunitatea rromă pentru accesarea fondurilor U.E.
- Crearea de comisii de evaluare a familiilor sărace
- Acordarea unui sprijin material pentru persoanele cu probleme de sănătate
Proiecte cu finanţare europeană:
- Realizarea de proiecte în toate sectoarele vieţii sociale
- Existenţa de persoane specializate în scrierea de proiecte
U.E. DECLARĂ 2010 ANUL EUROPEAN AL COMBATERII SĂRĂCIEI
Sub sloganul "Opriţi Sărăcia Acum!", campania urmăreşte promovarea luptei împotriva sărăciei în UE în 2010. Sărăcia afectează unul din şase europeni, se arată într-un comunicat al CE.
"Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale este parte integrantă a măsurilor de ieşire din criză. De prea multe ori, cei mai vulnerabili membri ai societăţii ajung să fie afectaţi cel mai mult de impactul recesiunii", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.
Aproximativ 80 de milioane de europeni (17% din populaţia Uniunii Europene) trăiesc sub pragul sărăciei, iar o mare parte dintre europeni (73%) consideră că sărăcia este una din cele mai mari probleme din ţară.Sărăcia afectează oamenii într-o multitudine de feluri şi merge mână în mână cu excluziunea socială.
Sărăcia ca problema socială este o rană cu rădăcini adânci care afectează fiecare dimensiune a culturii şi a societăţii. Pe lângă menţinerea unui nivel scăzut de venituri printre membrii unei comunităţi, sărăcia include limitarea accesului la servicii ca educaţia, sănătatea, transport sau comunicaţii. Mai mult, “spiritul sărăciei” permite membrilor aceleiaşi comunităţi să creadă şi să împărtăşească sentimente ca disperarea, lipsa de speranţă, apaţia şi timiditatea. Sărăcia, la fel ca şi factorii care contribuie la apariţia şi menţinerea ei, reprezintă o problemă socială şi, de aceea, soluţia trebuie să fie una socială.
După Reissman, sărăcia ar duce chiar la modificarea personalităţii umane. Săracii au o personalitate orientată spre fizic şi vizual şi mai puţin spre psihic. Ei ar fi personalitati mai degraba extrovertiţi decât introvertiţi, orientaţi mai mult spre concret, sunt mai inceţi, cu grijă, răbdatori, perseverenţi.Săracii, sunt impulsivi, orientaţi mai mult spre prezent sau trecutul imediat, cu o toleranţă foarte mare faţă de tulburările somatice şi psihice. Politic vorbind, a menţine sărăcia şi denivelarea socială a veniturilor, menţinerea sărăciei generalizate, este sinonim cu a invita forţele politice extremiste să preia controlul societăţii.
"Nu cred in eradicarea sărăciei, ci în reducerea acestui flagel, care se manifestă şi în România."
Ce face România împotriva sărăciei şi excluziunii sociale?
România are nevoie să reformeze sistemul de asistenţă socială şi să vină cu măsuri concrete, în principal pentru sprijinirea familiilor tinere cu copii, care sunt cele mai afectate de criză, a spus, ministrul Muncii, la conferinţa naţională de lansare a Anului european pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale. Au fost adăugate pe lista soluţiilor la problema sărăciei şi excluziunii sociale în România favorizarea educaţiei timpurii, împiedicarea abandonului şcolar şi încurajarea performanţei, măsuri care se vor regăsi şi în noua lege a educaţiei. S-a insistat pe necesitatea creării unui sistem de asistenţă socială care să încurajeze munca, pentru a schimba ideea inoculată în România că sistemul social încurajează oamenii să traiască din ajutorul de la stat, în loc să meargă la serviciu, problemă alimentată, de altfel, de măsurile luate de-a lungul timpului de guvernele anterioare.