STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND PREVENIREA MARGINALIZĂRII ŞI EXCLUZIUNII SOCIALE ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN TURNU MĂGURELE
I. METODOLOGIA CERCETĂRII
Adesea, când explorăm universul fiinţei umane, ne confruntăm cu o mare diversitate. Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este român sau de altă etnie, fie că este sau nu un copil cu dizabilităţi. Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor. Şi copiii diferiţi au drepturi egale cu ceilalţi, iar o educaţie separată ar duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de sine şi afirmarea personalităţii.
În cadrul cercetării ne propunem evaluarea fenomenului de marginalizare şi excluziune socială în vederea găsirii metodelor de prevenire şi reducere a acestui fenomen şi înţelegerea faptului că singura cale pentru a câştiga împreună este comunicarea.
II. OBIECTIVE
II.1. OBIECTIVUL GENERAL
- Analiza situaţiei marginale în care se află în acest moment anumite categorii de elevi şi intervenţia adecvată pentru reducerea fenomenelor de marginalizare şi excludere socială
II.2. OBIECTIVE SPECIFICE
- Cunoaşterea dimensiunilor fenomenului de marginalizare, astfel încât plecând de la o evaluare a situaţiei concrete să se poată acţiona ulterior în direcţia creşterii influenţei factorilor de protecţie;
- Creşterea gradului de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problema marginalizării şi excluziunii sociale;
- Conştientizarea comunităţii asupra pericolului generat de atitudinile de marginalizare socială, concretizat într-o funcţionare deficitară a sistemului social, cu consecinţe negative de lung termen pentru întreaga societate.
Obiectivele prezentului studiu au fost:
1. Analiza aprofundată a poziţiei marginale.
2. Identificarea unor direcţii şi posibilităţi reale de reducere a intoleranţei şi
excluderii sociale cu care se confruntă tinerii din această categorie.
III. IPOTEZE DE CECETARE
Ipoteza de la care am pornit în realizarea temei de cercetare a fost că :
În cazul tinerilor aflaţi în situaţie de marginalizare la nivel social se reunesc mai mulţi factori de risc: abandonul şcolar, lipsa de profesionalizare, comiterea repetată de infracţiuni.
• Marginalizarea începe cu discriminarea şi intoleranţa
• Grupurile marginale şi deci izolate social sunt de regulă compuse din săraci, şomeri, minorităţi etnice puternic discriminate, persoane cu handicap, bolnavi psihic, delincvenţi, persoane inadaptate.
• Rromii îşi recunosc apartenenţa la etnie doar din interes, pentru a accesa locurile speciale acordate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,, Tineretului şi Sportului
• Izolarea socială şi marginalizarea unor tinerii se petrece în general în condiţiile în care actele lor de comportament sunt privite ca fiind deviante şi puternic incriminate şi dezaprobate de către ceilalţi membri ai comunităţii
• Auto-izolarea unor indivizi ca urmare a unor patternuri de comportament deviante (factori endogeni) care duc la marginalizare (auto-marginalizare)
• În marea majoritate a situaţiilor, izolarea socială şi discriminarea au ca efect imediat împingerea în sărăcie a celor supuşi acestor acte.
Din punct de vedere metodologic, pentru „analiza situaţiei marginale în care se află în acest moment unii tineri, au fost luaţi în calcul doi factori semnificativi care s-au constituit în variabile principale ale demersului ştiinţific al cercetării noastre, si anume:
variabila 1: manifestările de intoleranţă şi excludere la care sunt expuşi
aceşti tineri
variabila 2: atitudinea lor faţă de realitatea socială
IV. DIMENSIUNILE STUDIULUI:
- atitudinea faţă de tinerii aflaţi în situaţie de marginalizare
- posibilităţile reale (re)incluziune socială.
V. PERIOADA DE DESFĂŞURARE:
Investigaţiile de teren s-au desfăşurat pe parcursul lunilor septembrie - decembrie 2010.
VI. SUBIECŢII CERCETĂRII:
Au fost investigate trei categorii de tineri cu caracteristici relevante pentru
specificul temei: rromi, tineri aflaţi în situaţie de abandon şcolar, consumatori de droguri (tutun şi alcool).
SELECTAREA EŞANTIONULUI
Acoperire (populaţia ţintă): Studiul este reprezentativ pentru populaţia şcolară din liceele (profil teoretic şi tehnic) din Turnu Măgurele, judeţul Teleorman.
- Din diversitatea metodelor de eşantionare, cea mai potrivită pentru fenomenul studiat am considerat că este eşantionarea aleatoare. După calcularea eşantionului am stabili aplicarea chestionarului la o clasă de la a IX-a până la a XII-a din fiecare liceu din Turnu Măgurele.
- Nivelul de încredere de 95% şi 3% eroare de reprezentativitate a eşantionului.
Tabel 1. Distribuţia eşantionului în funcţie de profilul liceelor şi anul de studiu
Profilul liceelor | IX | X | XI | XII | TOTAL |
Teoretic | 28 | 27 | 55 | ||
Tehnic | 26 | 28 | 54 |
CARACTERISTICILE SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENŢILOR
A. Date demografice
1. Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex (feminin şi masculin)
2. Distribuţia respondenţilor pe vârste
B. Situaţia familială
Absenţa părinţilor sau a unor tutori capabili să ofere suport emoţional copiilor lor, adică, absenţa unor legături afective puternice în mediul familial poate fi relaţionată cu dezvoltarea unor comportamente de abuz de droguri pe termen lung şi cu fenomenul de marginalizare socială.
Tabel 2. Distribuţia respondenţilor în funcţie de persoanele cu care locuiesc în aceeaşi gospodărie
Nr. subiecţi | |
tata şi mama | 39 |
tata şi mama vitregă | 5 |
tatăl vitreg şi mama | 7 |
tatăl vitreg şi mama vitregă | 3 |
numai mama | 5 |
numai tatăl | 3 |
numai cu bunicii | 16 |
numai cu fraţi/ surori | 23 |
numai cu alte rude | 5 |
numai cu alte persoane/ alte situaţii | 3 |
total | 109 |
Tabel 3. Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul de instruire al părinţilor
Nivelul de instruire al părinţilor | Total |
nu au şcoală | 0 |
8 clase sau mai puţin | 1 |
şcoală profesională | 29 |
liceu/ colegiu | 31 |
postliceală | 18 |
studii universitare şi postuniversitare | 25 |
nu ştiu/ nu răspund | 5 |
total | 109 |
Tabel 4: Distribuţia respondenţilor în funcţie de situaţia familială
Situaţia familială | Da | Nu | NS/ NR |
avem o situaţie financiară precară | 35 | 59 | 15 |
există cineva care are probleme cu legea | 5 | 93 | 11 |
se consumă destul de des alcool în cantităţi mari | 23 | 69 | 17 |
există o persoană care consumă droguri | 0 | 106 | 3 |
Există o relaţie între situaţia de excluziune socială şi disfuncţiile educative ale familiei (ineficacitatea sau inconsistenţa în dezvoltarea rolurilor părinteşti şi a funcţiilor familiei în stabilirea de norme de comportament în familie). În acest context, chestionarul folosit în cercetare conţine şi un set de întrebări care vizează aprecierea relaţiilor existente între membrii familiei respondentului.
Tabel 5: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiilor din familie
acord | dezacord | |
ne ajutăm şi ne sprijinim reciproc | 80 | 29 |
discutăm despre problemele fiecăruia | 57 | 52 |
este important ca fiecare să-şi exprime părerile | 93 | 16 |
nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul | 62 | 47 |
membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună | 36 | 73 |
să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei | 109 | 0 |
împrumut/obţin cu titlu de cadou uşor bani de la mama şi /sau tata | 48 | 61 |
Tabel 6: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea normelor familiale
acord | dezacord | |
nu sunt pedepsit sau mustrat când greşesc | 50 | 59 |
pot să fac ce vreau | 31 | 78 |
membrii familiei mele au păreri precise despre ce este bine şi ce este rău | 91 | 18 |
părinţii mei stabilesc reguli stricte | 21 | 88 |
părinţii mei ştiu unde mă aflu seara | 67 | 42 |
părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă | 73 | 36 |
Tabel 7: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiilor cu prietenul/a cel/ cea mai bun/ă
acord | dezacord | |
obţin sprijin real de la prietenul meu/prietena mea cel/cea mai bun/bună | 100 | 9 |
Deoarece existenţa unor legături emoţionale puternice între părinţi/tutore şi copii sau între adolescenţi şi cel/cea mai bun/ă prieten/ă reprezintă, aşa cum se arăta anterior, un factor de protecţie care poate modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest fel, poate reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor, un set de întrebări va viza gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii şi prietenii.
Tabel 8: Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii şi prietenii
gradul de satisfacţie | mulţumit(ă) | nici mulţumit(ă) | nici nemulţumit(ă) | nemulţumit(ă) |
relaţia cu mama | 53 | 12 | 29 | 15 |
relaţia cu tatăl | 37 | 23 | 33 | 16 |
relaţia cu prietenii | 56 | 25 | 21 | 7 |
Tabel 9: Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea ”Pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţii”
acord total (%) | acord parţial (%) | dezacord parţial (%) | dezacord total (%) | |
Pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţii | 70% | 8% | 20% | 2% |
D. Relaţia subiectului cu şcoala
Există o relaţie inversă între abuzul de droguri şi integrarea şcolară şi/sau existenţa expectativei de continuare a studiilor. De asemenea, eşecul şcolar a fost identificat ca factor de predispoziţie al frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri. În consecinţă, existenţa unui randament şcolar satisfăcător cu aspiraţii şi expectative rezonabile de a continua studiile, a unei legături afective pozitive cu şcoala şi/sau cu profesorii, precum şi cu instanţele socializatoare (ex. familia, biserica, cluburile de elevi etc.) şi participarea activă la activităţile acestora pot reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor.
Tabel 10: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiei cu şcoala
îmi place mult | îmi place puţin | nu îmi place deloc | |
relaţia cu şcoala | 59 | 38 | 12 |
Tabel 11: Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de zile în
numărul de zile în care au absentat | boală | chiul | alte motive |
1-2 zile | 39 | 25 | 45 |
3-4 zile | 75 | 11 | 23 |
5-6 zile | 92 | 9 | 8 |
7 zile sau mai mult | 91 | 3 | 15 |
Tabel 12: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiei cu
profesorii şi colegii şi de importanţa pe care o acordă rezultatelor şcolare
aprecierea relaţiei | acord total (%) | acord parţial (%) | dezacord parţial (%) | dezacord total (%) |
respect ceea ce îmi spun profesorii | 66% | 12% | 28% | 3% |
alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt | 34% | 26% | 20% | 29% |
rezultatele mele şcolare contează pentru mine | 48% | 16% | 23% | 22% |
Tabel 13: Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului au rezultate şcolare bune?”
toţi
toţi (%) | mai mult de ½ (%) | ½ (%) | mai puţin de ½ (%) | nici unul (%) | NS (%) | |
Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului au rezultate şcolare bune?” | 30% | 25% | 8% | 12% | 15% | 10% |
E. Trăsături de personalitate
Unele studii semnalează existenţa unei relaţii pozitive între fenomenul de marginalizare şi anumite caracteristici psihologice: căutarea de senzaţii noi, un prag scăzut în evitarea durerii, incapacitatea de a controla emoţiile, labilitate emoţională (anxietate, depresie sau stimă de sine scăzută) sau agresivitate şi ostilitate.
Tabel 14: Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea cu care cer sau oferă ajutor altcuiva
ajut pe cineva care are nevoie | cer ajutorul atunci când am probleme | |
foarte uşor | 9 | 20 |
uşor | 59 | 32 |
dificil | 39 | 45 |
foarte dificil | 2 | 12 |
Tabel 15: Distribuţia respondenţilor în funcţie de descrierea proprie
câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic | mă simt foarte stânjenit când trebuie să spun ceva în clasă | am o grămadă de interese şi de pasiun | sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor | |
acord total | 3 | 10 | 80 | 79 |
acord parţial | 15 | 17 | 8 | 9 |
dezacord parţial | 5 | 7 | 11 | 20 |
dezacord total | 86 | 75 | 5 | 1 |
Tabel 16: Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea: “Cât de dificil ar fi să spui “nu” atunci când cineva îţi cere să faci ceva ce nu vrei?”
foarte dificil | dificil | uşor | foarte uşor | |
Cât de dificil ar fi să spui “nu” atunci când cineva îţi cere să faci ceva ce nu vrei?” | 5 | 23 | 48 | 33 |
Tabel 17: Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care se relaţionează cu cei din jur
singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi lasi pe alţii să înţeleagă cine este şeful | întotdeauna există modalităţi de a rezolva problemele fără a apela la o forţă fizică | trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva | |
acord total | 80 | 79 | 32 |
acord parţial | 2 | 5 | 20 |
dezacord parţial | 7 | 15 | 45 |
dezacord total | 20 | 10 | 12 |
Tabel 18: Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care iau deciziile
cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni | când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt | când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei | adeseori mă răzgândesc fără să mă gândesc la consecinţe | |
acord total | 63 | 52 | 18 | 28 |
acord parţial | 11 | 7 | 12 | 23 |
dezacord parţial | 28 | 11 | 20 | 11 |
dezacord total | 7 | 39 | 59 | 47 |
Un factor de protecţie este familia. Conform datelor situaţia este următoarea:
• 10% dintre subiecţi locuiesc cu un părinte/ambii părinţi vitregi, în familii monoparentale;
• situaţia familială: 32% dintre subiecţi au o situaţie financiară precară, 21% declară că în familia lor se consumă destul de des alcool în cantităţi mari, 5% au în familia lor pe cineva care are probleme legale, iar 0% că un membru din familia sa consumă droguri;
• relaţii între membrii familiei: 43% nu au fost de acord cu faptul că în familia lor nu ar exista violenţă fizică, 66% nu au fost de acord cu itemul „membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună”, 10% consideră că în familia lor nu este important ca fiecare să-şi exprime părerile, 47% au declarat că în familia lor nu discută despre problemele fiecăruia, 0% consideră că pentru părinţii săi fericirea sa nu este importantă, pentru 44% dintre adolescenţi declară că este uşor să împrumute sau să obţină cu titlu de cadou bani de la părinţi;
• supervizarea părintească asupra vieţii copiilor: 28% declară că li se permite să facă ce doresc, 19% că părinţii nu au stabilit reguli stricte, 45% nu sunt pedepsiţi sau mustraţi când greşesc
• gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii: 33% se declară nemulţumiţi de relaţia cu tatăl şi 48% de relaţia cu mama; procentul celor pentru care nu are importanţă dacă îşi dezamăgesc părinţii (9%)
Un alt aspect urmărit în studiu a fost relaţia adolescenţilor cu şcoala:
• atracţia faţă de şcoală: 34% dintre adolescenţi au declarat că şcoala „nu îmi place prea mult/îmi place puţin”, iar 11% nu sunt deloc atraşi de şcoală;
• absenţa de la ore: în ultimele 30 de zile, 1-2 zile, dintr-un motiv sau altul au absentat de la şcoală 35% dintre elevi, 23% fiind cei care „chiulesc” de la ore.
• relaţia cu profesorii şi/sau cu colegii: 60% respondenţi au o legătură afectivă negativă cu profesorii, 66% pentru „respect ceea ce îmi spun profesorii”, respectiv 34% pentru „sunt acceptat de colegi aşa cum sunt”;
• importanţa rezultatelor şcolare obţinute: 36% au infirmat importanţa rezultatelor şcolare obţinute.
În afara părinţilor, pentru adolescenţi, un factor important de suport în reprezintă anturajul şi grupul de egali, iar în această privinţă se observă următoarele:
• 31% dintre subiecţi declară că nu obţin un sprijin real de la cel/cea mai bun/bună prieten/ prietenă, iar 26% se declară nemulţumiţi de relaţia cu acesta/ aceasta;
• 8% fac parte din grupuri unde mai puţin de ½ sau nici unul dintre ei
nu au rezultate şcolare bune.
În privinţa activităţilor pe care le desfăşoară în timpul liber se observă că:
• 54% sunt interesaţi de practicarea unor sporturi/participarea la evenimente sportive
• 92% sunt mai tentaţi de folosirea internetului pentru chat, muzică, jocuri etc
• 14% se întâlnesc cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, iar 8% petrec timpul la jocurile mecanice.
În privinţa disponibilităţii unui mediu social de suport, a abilităţilor adolescentului de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea socială, a modului în care respondenţii se relaţionează cu cei din jur şi iau deciziile se observă:
• 41% dintre respondenţi au declarat că le este dificil/foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie, iar 35% să ofere ajutor unei alte persoane care are nevoie;
• referitor imaginea pe care o au despre propria persoană: 7% se gândesc, câteodată, că nu sunt buni de nimic, 15% dintre subiecţi se simt stânjeniţi când trebuie să vorbească în faţa colegilor, iar 72% consideră că nu sunt capabili să facă lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor;
• 26% dintre adolescenţi au declarat că le este dificil/ foarte dificil să spună « nu » atunci când cineva îi cere să facă ceva ce nu doreşte;
• 73% consideră că singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful, 11% nu sunt de acord cu faptul că întotdeauna există modalităţi de a rezolva problemele fără a apela la o forţă fizică, iar 29% au fost de acord cu faptul că trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva;
• 26% dintre subiecţi se răzgândesc adeseori fără să se gândească la consecinţe, 54% se lasă influenţaţi de opinia prietenilor în deciziile pe care le iau, 11% au declarat că nu cântăresc toate alternativele înainte de a se decide asupra unei acţiuni.
VII. METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE
Metoda de cercetare utilizată este ancheta sociologică, iar instrumentul de cercetare aplicat va fi un chestionar structurat.
Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu este chestionarul. Pentru realizarea acestei cercetări s-a urmărit asigurarea confidenţialităţii prin păstrarea anonimatului persoanelor intervievate.
Alte metodele folosite:
- interviu individual semi-structurat
- interviu focalizat de grup (focus grup)
INTERVIUL INDIVIDUAL a fost utilizat pentru investigarea aspectelor menţionate în descrierea dimensiunilor studiului prin intermediul intervievării celor trei categorii de tineri. Ca instrument de lucru s-a folosit interviul semi-structurat
pe bază „ghid de interviu”.
1. Interviul cu cele trei categorii de tineri - Ghid de interviu 3 (ANEXE)
Scopul interviurilor individuale a fost cunoaşterea caracteristicilor actuale ale fenomenului de marginalizare şi a impactului la nivel psihologic asupra celor trei categorii de tineri. S-a urmărit respectarea condiţiilor specifice necesare desfăşurării acestor interviuri: stabilirea unei relaţii de încredere faţă de persoana
cercetătorului şi formarea unei atitudini deschise, cooperante a subiecţilor în cadrul focus-grupului.
Structura ghidului de interviu a cuprins întrebări deschise referitoare la percepţia proprie a subiecţilor asupra situaţiei lor actuale şi a modului în care-şi interiorizează statul şi rolul de marginalizat.
Au fost investigaţi prin această metodă 20 de subiecţi, între 14-18 ani.
2. Interviul cu specialiştii – Ghid de interviu 1 şi Ghid de Interviu 2 (Ghid de
Discuţii 2)
Scopul acestor interviuri a fost obţinerea de informaţii referitoare la aceşti tinerii şi poziţia lor marginală din partea unor persoane cu competenţă şi experienţă de lucru directă în domeniu. Am urmărit, de asemenea, obţinerea prin intermediul acestor interviuri şi a unei evaluări competente a situaţiei actuale, a alternativelor pe care le au în mod concret aceşti tineri atunci când optează pentru reintegrare în societate.
Asemenea interviuri au fost aplicate la 5 specialişti din sectorul nonguvernamental.
Interviul focalizat de grup (Focus grupul) a fost folosit de asemenea pentru investigarea celor trei categorii de tineri..
1. Focus grupul cu cele trei loturi de tineri - Ghid de discuţii 1
Scopul acestui focus grup a fost abordarea de profunzime a unor aspecte legate de poziţia marginală în care se află în prezent şi explorarea perspectivei pe care o au aceştia în ce priveşte reintegrarea lor socială.
Ghidul de discuţii a fost axat pe următoarea temă: posibilitatea de reintegrarea socială (opţiuni, posibilităţi reale de (re)incluziune socială, etc).
Acest focus grup a fost realizat cu participarea a 10 tineri, cu vârste cuprinse între 16-19 ani.
Chestionarul a fost prevăzut pentru investigarea tuturor categoriilor de subiecţi, după cum urmează:
1. Chestionar ECT (Exerciţiu de completare de fraze).
Scopul chestionarului a fost de investigarea asupra unor aspecte caracteristice ale modului de relaţionare ale acestor tineri cu restul societăţii.
Structura sa a cuprins un număr de 11 întrebări deschise şi a fost completat direct de către subiecţi.
Chestionarul a fost administrat la 20 de subiecţi, de sex masculin şi feminin, între
16-19 ani.
2. Chestionar 3
Scopul chestionarului a fost evidenţierea schimbărilor survenite în statutul şi relaţiile psihosociale ale tinerilor aflaţi în situaţie de marginalizare. Structura sa conţine cu precădere întrebări închise, cu variante de răspuns pre-formulate şi doar 2 întrebări deschise. El cuprinde în total 10 întrebări.
3. Chestionar VAIA – pentru tinerii care nu se află în situaţie de marginalizare socială
Scopul principal a fost de a identifica şi a analiza gradul de toleranţă a societăţii faţă de cei aflaţi în situaţie de marginalizare.
VIII. TOLERANŢĂ VS. EXCLUDERE SOCIALĂ PENTRU CELE TREI CATEGIRII DE TINERI
În cercetarea de faţă au fost investigate opiniile unui grup de tineri faţă de cele trei loturi de tineri supuse cercetării şi şansele lor de integrare în societate.
Pornim de la ideea că unor persoane aflate în situaţie de marginalizare li se limitează accesul la resursele şi oportunităţile fireşti pentru tinerii de vârsta lor. Ca urmare, aceste persoane au nevoie de sprijinul societăţii.
1. Marginalizarea începe cu discriminarea şi intoleranţa
1.1 Stigmatul de „consumator” sau „fost consumator” întreţine fenomenul de
etichetare
Societatea în general şi indivizii în particular manifestă un grad ridicat de intoleranţă faţă de ceea ce numim foşti consumatori de droguri. Aceasta mai ales pentru că există o neîncredere vis-a-vis de faptul că respectivele persoane nu mai consumă în prezent substanţe interzise, sau că odată recuperate, dezintoxicate, se pot comporta firesc, ca orice alt individ.
1.2. Intoleranţa devine „factor care întreţine” fenomenul de excluziune socială
O altă idee care a apărut pe parcursul discuţiilor a fost că poate, din cauza atitudinii intolerante vis-a-vis de consumul de droguri, abandonul şcolar, a crescut numărul a crescut numărul acestor persoan, pe principiul că ceea ce este interzis este şi mult mai tentant.
2. Căi de prevenire a excluziunii sociale
Tinerii aflaţi în poziţie de marginalizaţi sunt persoane normale, cu calităţi, în ciuda slăbiciunii lor şi a problemelor care i-au determinat să apeleze la consumul de droguri sau la abandon şcolar.
• informare şi consiliere;
• a-i ajuta să-şi descopere anumite talente, să se valorizeze şi să aibă încredere în ei înşişi,
• „Mass-media este o reflecţie a noastră, a tuturor!” Fiind un puternic pol educativ, mijloacele mass-mediei ar putea să sprijine mult soluţionarea acestui fenomen, prin emiterea unor curente de opinie favorabile toleranţei, creşterii nivelului de instrucţie şi educaţie al populaţiei şi informării corecte în ceea ce priveşte pericolele lacare se supun cei care consumă droguri, chiar cu caracter ocazional.
Campanii de prevenire a marginalizării
La nivel naţional au fost organizate campanii de prevenire a marginalizării şi
excluziunii sociale pentru categoriile de tineri considerate vulnerabile.
Instituţiile guvernamentale s-au implicat în iniţierea şi implementarea de programe referitoare la lupta împotriva discriminării, excluziunii sociale, ale cărei populaţii ţintă este populaţia de tinerii de la nivelul ţării.
IX. POSIBILE SOLUŢII
Formarea profesorilor, inclusiv pentru promovarea egalităţii de şanse; O implementare socială în educaţia copilului a unor norme şi valori morale: adevărul, dreptatea, iubirea, bunăteatea, omenia, prietenia, respectul, solidaritatea; Realizarea de proiecte; Implicarea autorităţilor locale (experţi locali); Crearea grupurilor mixte de lucru; Implicarea şi participarea elevilor la diverse activităţi desfăşurate în parteneriat cu părinţii şi cu reprezentanţii unor instituţii culturale, le poate dezvolta nu numai capacitatea de comunicare, dar şi cea de cooperare şi interacţiune cu persoane care aparţin diferitelor culturi.
X. MĂSURI ADOPTATTE
motivarea fiecăui cetăţean european să se implice în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale; se vor face cunoscute greutăţile şi lipsurile cu care se confruntă tinerii aflaţi în situaţie de excluziune socială; institutiile UE vor colabora îndeaproape cu societatea civilă şi organizaţiile non-guvernamentale care luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale; se va incerca eliminarea treptată a stereotipurilor şi a stigmatelor aplicate sărăciei şi excluziunii sociale; se va promova o societate care sprijină şi dezvoltă calitatea vieţii, bunăstarea socială şi egalitatea de şanse; se va intensifica solidaritatea între generaţii; este nevoie de o de o strategie de intervenţie susţinută pentru formarea unei societăţi interculturale, de indivizi diferiţi dar egali, racordaţi la valorile generale ale umanităţii şi respectând un set comun de norme, dar în acelaşi timp, aflaţi într-un permanent schimb cultural şi spiritual; educaţia interculturală trebuie să ne înveţe pe toţi să convieţuim fără prejudecăţi, promovând valorile democratice; elevii expuşi diferitelor riscuri le pot depăşi printr-o atenţie şi implicare din partea cadrelor didactice şi a comunităţii, în general; cadrele didactice trebuie să îşi adapteze metodele de predare la diversitatea elevilor şi să asigure implicarea activă a fiecărui copil în procesul de învăţare; este necesar ca educatorii să asigure într-o manieră constructivă, legătura dintre şcoală şi părinţi, comunitate şi lumea exterioară.
XI. CONCLUZII
Cercetările făcute de noi au evidenţiat următoarele concluzii:
1. Existenţa unei marginalizări a celor trei categorii de tineri care se poate regăsi la nivel social prin:
- intoleranţă crescută a populaţiei faţă de aceştia,
- limitarea accesului lor la resursele şi oportunităţile fireşti pentru tinerii de vârsta lor cum ar fi: educaţie şi formare profesională adecvată, obţinerea unui loc de
muncă în conformitate cu capacităţile şi pregătirea lor profesională, etc.).
2. Consecinţa marginalizării şi excluderii sociale este vulnerabilitatea crescută a
acestor categorii de tineri
3. Vulnerabilitatea crescută accentuează handicapul social a tinerilor
Soluţia propusă de noi este adecvarea permanentǎ la realitate a politicilor de
reducere a marginalizǎrii şi excluderii sociale.
Componentele principale ale unei astfel de politici ar putea fi:
1. Intervenţia la nivelul comunitǎţii, prin:
• Informare corectă a populaţiei asupra acestor categorii de tineri
• Sensibilizarea societăţii faţă de ei
2. Intervenţia la nivelul programelor şi serviciilor pentru tineri prin cooperare
inter-instituţionalǎ şi intersectorialǎ (Ministerul Educaţiei Cercetării
Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse, Agenţia Naţională Antidrog, etc):
• Asigurarea unei informǎri adecvate privind oportunitǎţile, drepturile şi
responsabilitǎţile tinerilor prin centre de informare specializate (prin
Centrele de Informare pentru Tineret);
• Oferirea unor alternative sǎnǎtoase de petrecere a timpului liber;
• Dezvoltarea reţelei deja existente de consilieri şcolari şi vocaţionali (atât
la nivelul serviciilor din învăţământul de stat cât şi la nivelul centrelor de informare, consiliere pentru tineret, etc.)
• Îmbunătăţirea pregătirii actuale a persoanelor care lucrează în contact direct cu tineri consumatori de droguri în sensul schimbării mentalităţii discriminatorii şi formarea unei atitudini tolerante şi deschise faţă de aceştia.
• Formarea unor specialişti (”Consilieri de tineret”) pentru lucrul cu tinerii (unii dintre ei cu competenţǎ crescutǎ în domeniul tinerilor aflaţi în situaţii de risc) .
• Implicarea Consiliilor organizate de copiii din şcoli în activitatea de prevenire şi reducere a efectelor marginalizării şi excluziunii sociale, prin antrenarea tinerilor din scoli în programe specifice, prin colaborarea cu specialişti din ONG-uri care desfăşoară programe cu caracter educativ sau care se adresează tinerilor din categoriile vulnerabile,
• Dezvoltarea de parteneriate şi programe permanente între Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog şi Centrele de Tineret.
• Sprijinirea iniţiativelor de participare şi re-incluziune socială orice fel (activităţi, programe, etc.) care vin din partea unor tineri marginalizaţi
3. Intervenţia la nivelul individului :
• Dezvoltarea abilitǎţilor personale de comunicare şi relaţionare interpersonală.
• Dezvoltarea capacităţii de management al stressului;
• Educarea în spiritul adoptării unui stil de viaţǎ sǎnǎtos. Identificarea resurselor şi ancorelor personale la care să apeleze în momentele dificile.
• Orientarea vocaţională şi pentru viaţă, sprijinul în identificarea propriului rol în plan social.
4. Realizarea unor noi proiecte de cercetare care să abordeze fenomenele deja identificate în dinamica lor şi în contextul social românesc.
Avem în vedere aprofundarea marginalizării şi excluderii diferitelor categorii de tineri prin studii cantitative şi calitative referitoare la :
• Principalele caracteristici psihosociale ale fenomenului de marginalizare în contextul valorilor specifice ţării noastre
• Tipurile de comportamente cel mai frecvent întâlnite la tinerii aflaţi în poziţie de marginalizaţi
• Factorii care întreţin fenomenele de marginalizare şi excluziune socială
ANEXE
GHID DE INTERVIU 1
1. Vǎ rugǎm sǎ faceţi o scurtǎ prezentare a tinerilor în situaţie de marginalizare socială (caracteristici, nevoi, etc)!
2. Ce alte nevoi ar mai avea aceşti tineri?
3. Din câte cunoaşteţi, aceşti tineri s-au confruntat cu probleme în relaţiile lor cu diverse categorii de persoane (alţi tineri, membri ai familiei, vecini,
cunoştinţe, etc)?
4. Dacǎ da, vǎ rugǎm sǎ daţi câteva exemple de acest fel.
5. Pe cine se pot baza aceşti tineri?
6. Care sunt opţiunile reale pentru un astfel de tânǎr? Puteţi da câteva exemple ?
GHID DE INTERVIU 3
1. Ce poţi să spui despre tine ? (Fǎ-ţi o scurtǎ prezentare: cine eşti, ce anume te caracterizeazǎ din punctul tǎu de vedere, care este situaţia ta în prezent, etc).
2. Cum era viaţa ta înainte?
3. Care au fost principalele evenimente din viaţa ta?
4. Când ai început să consumi droguri/ abandon şcolar?
5. Dupǎ ce te-ai situat pe o poziţie de marginalizat au existat schimbǎri
semnificative în viaţa ta? Care anume ?
Vârstǎ:
Sex:
Nivel de studii:
Ghid de discuţii
Focus Grup
1. Ce părere aveţi despre combaterea indiferenţei asupra copiilor de etnie rromă?
2. Cât timp aţi consumat droguri?
3. Care sunt activităţile pe care le desfăşoară Serviciul de Asistenţă
Psihosocială/ Consilierul psiholog şi în ce fel sunt ele utile pentru voi?
4. Cum este relaţia pe care o aveţi cu specialiştii acestui serviciu
(asistent social, psiholog, educatori) ?
5. Cum credeţi că va fi viaţa voastră din momentul reintegrării sociale?
• Cu ce persoane vă veţi întâlni?
• Care sunt problemele cu care credeţi că vă veţi confrunta ?
6. Din partea cui vă aşteptaţi să primiţi sprijin pentru a nu mai
avea probleme?
7. Care ar fi lucrurile pe care aţi vrea neapărat să le faceţi?
CHESTIONAR 3
În foarte mare mǎsurǎ | În mare mǎsurǎ | Aşa şi aşa | În micǎ mǎsurǎ | În foarte micǎ mǎsurǎ | NR |
6. În ultima perioadǎ (de când te situezi pe o poziţie de marginalizare) cum sunt relaţiile tale cu urmǎtoarele categorii de persoane:
Categorie de persoane | Mai bune | L a f el | Mai proaste | NS/NR |
6.1.Membrii familiei | ||||
6.2.Prieteni | ||||
6.3.Vecini | ||||
6.4.Colegi(şcoalǎ/serviciu) | ||||
6.5.Cunoştinţe |
7. Din partea cui crezi cǎ trebui sǎ primeşti sprijin pentru reintegrare socială? (Se pot alege mai multe variante de rǎspuns!)
7.1.Familie
7.2. Prieteni
7.2.Colegi
7.3. Vecini
7.4. Cunoştinţe
7.5.ONG
7.6.instituţii guvernamentale (“de stat”)
7.7.alţii, şi anume:........................ ......................................................
8. Care ar fi lucrul pe care ai vrea sǎ-l faci neapǎrat după integrarea socială?
.............................................................................................................................
9. Date personale:
9.1. Sex: ___
9.2.Vârstǎ:___
9.3. Studii(clase absolvite):_____
ECF
Completează următoarele propoziţii aşa cum crezi tu că este cel mai potrivit!
Vă rog să acoperiţi textul cu foaia albă, astfel încât să vedeţi doar propoziţia pe care o completaţi în acel moment.
a) Cea mai bună dovadă de prietenie este ….
b) Imi place foarte mult să …
c) Cei care mă cunosc bine ştiu că ….
d) Când sunt cu prietenii ….
e) Unora le este greu să înţeleagă ….
f) Imi este uşor să mă port…
g) Pot să fac foarte multe lucruri ....
h) De multe ori simt că …
i) Ca să mă fac bine înţeles, eu …
j) Mă bucur atunci când sunt ascultat cu atenţie de către …
k) In fiecare zi mi se întâmplă ceva …