„Cred că cei ce au trecut prin asta vor trăi mereu cu o ştampilă!”
„Cel mai important obstacol este mentalitatea societăţii, care-i pune la zid; apoi faptul că, în momentul în care încearcă să-şi întemeieze o familie sau să-şi gãsească un loc de muncă, oamenii îi privesc ca pe infractori.(...) Foarte mulţi au avut dificultăţi reale, chiar dacă ei au fost răbdători sau au avut intenţii bune. Având în vedere faptul că nu au fost ajutaţi, recidiva este cu atât mai mare”.
În 2010, ALIAT a iniţiat o colaborare cu Spitalul de Psihiatrie "Al Obregia" Bucureşti concretizată în deschiderea primului centru ambulator de evaluare şi tratament ale problemelor legate de consumul de alcool (ALCOHELP). De asemenea, ALIAT a fost invitat de Agenţia Naţională Antidrog să participe printr-un reprezentant al său la discuţiile pentru schimbarea legii 143 privind combaterea traficului şi consumului de droguri şi la grupul de lucru pentru elaborarea standardelor de tratament pentru tulburările legate de consumul de substanţe. În prezent, ALIAT are semnat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog.
Tolerantă vs. excludere socială pentru foştii consumatori de droguri
din rândul tinerilor
Pornind de la ideea că un consumator de droguri este o persoană slabă (dar şi cu
anumită doză de curaj, având în vedere riscurile implicate), tinerii au ajuns la concluzia că aceşti consumatori (sau foşti consumatori) au nevoie de ei, adică de sprijinul societăţii. Dacă societatea îi respinge, atunci ei nu au prea multe motive să renunţe la consumul de droguri (pentru că, oricum, sunt bânuiţi şi izolaţi). Pe de altă parte, dacă societatea i-ar accepta şi le-ar acorda şansa de reabilitare, ei s-ar simţi încurajaţi să renunţe la practicile lor.
Opinia tinerilor cu privire la problematica de faţă a fost surprinsă folosind tehnica
focus grup-ului. Tinerii intervievaţi s-au arătat interesaţi de problematica consumului de
droguri, încercând chiar să-şi explice motivaţia celor care recurg la aceste substanţe.
Atitudinea generală a fost aceea de a-i înţelege pentru a-i putea ajuta să renunţe la acest
viciu. Unii participanţi au declarat că au în cercul lor de prieteni persoane care au fost
tentate să fumeze ţigări cu marijuana sau să încerce droguri uşoare. Consumatorii de droguri „sunt ca noi”, şi oricăruia dintre noi i se poate întâmpla să aibă o problemă şi să consume droguri mai întâi accidental, după care să se instaleze dependenţa.
Marginalizarea începe cu discriminarea şi intoleranţa
După cum am văzut şi până acum, societatea în general şi indivizii în particular manifestă un grad ridicat de intoleranţă faţă de ceea ce numim foşti consumatori de droguri, fie ei tineri sau adulţi. Aceasta mai ales pentru că există o neîncredere vis-à-vis de faptul că respectivele persoane nu mai consumă în prezent substanţe interzise, sau că odată recuperate, dezintoxicate, se pot comporta firesc, ca orice alt individ. În timp ce foştilor consumatori de droguri care nu au săvârşit şi alte delicte li se acordă o şansă morală, nu la fel de bine stau lucrurile în cazul celor care au săvârşit o pedeapsă în penitenciar, deci care, pe lângă stigmatul de „fost consumator”, îl au şi pe acela de „infractor” sau „persoană cu cazier”. Angajatorii se pare că îi discriminează şi ei pe fostii consumatori de droguri, cred tinerii, pentru că la angajare trecutul individului joacă de multe ori un rol decisiv, chiar în defavoarea calităţilor profesionale.
În concluzie, ne gândim că responsabilitatea societăţii în a-i ajuta pe foştii consumatori de droguri să se reabiliteze şi a nu-i discrimina este o dată faţă de aceşti oameni, care merită o a doua şansă, iar apoi faţă de ea însãăş, pentru că dacă le întoarce spatele, la fel vor face şi ei, iar recidiva lor, de orice fel, va afecta în ultimãăinstanţă, din nou societatea.
Căi de prevenire a excluziunii sociale
Mass-media are un rol important, dar din păcate nu şi-l joacă în mod pozitiv, pentru că, în opinia tinerilor intervievaţi, caută doar senzaţionalul, evidenţiază numai aspectele negative legate de persoanele care se droghează, sau chiar „râd” de acestia. „Mass-media este o reflecţie a noastră, a tuturor!” Fiind un puternic pol educativ, mijloacele mass-mediei ar putea să sprijine mult soluţionarea acestui fenomen la noi în ţaăã, prin emiterea unor curente de opinie favorabile toleranţei, creşterii nivelului de instrucţie şi educaţie al populaţiei şi informării corecte în ceea ce priveşte pericolele la care se supun cei care consumă droguri, chiar cu caracter ocazional
Efectele directe ale marginalizării asupra tinerilor
dependenţi de droguri
Existenţa etichetării negative tinerilor se manifestă în primul rând prin folosirea în vocabularul curent a unor expresii cu sens jignitor, degradant (“Drogatule!”, “Drogat nenorocit”, “Ãştia ar trebui împuşcaţi!”, “Să fie luaţi şi închişi undeva, duşi undeva departe!”, etc.) care au un impact deosebit de nociv asupra lor. Receptarea unor astfel de apelative şi atribuiri le confirmă faptul că cei din jur îi reduc automat la unul dintre aspectele existenţei lor (consumul de droguri) ignorându-i pe ei ca indivizi, ceea ce este un nou prilej de frustrare şi de accentuare a complexelor de inferioritate.
La aceasta se adaugă înrăutăţirea relaţiilor interpersonale pe care le au toate categoriile de persoane (membrii ai familiei, prieteni neconsumatori,colegi,vecini,cunoştinte.